Blasfemia si injuratura ca finalitate in polemica religioasa

Polemicile religioase, ca si cele politice de altfel, vor esua, fara exceptie, din mediocritatea argumentarii in pestilentialitatea obscenului. Cand vorbesc cu un crestin simt ca fiinta mea se degradeaza intr-o asemenea masura incat, dupa epuizarea tuturor argumentelor de bun simt, doar Apollinaire m-ar mai putea inspira pentru a-i raspunde interlocutorului si, credeti-ma, cu greu fac fata tentatiei. Cu atat ma mult cu cat se intampla uneori ca interlocutorii sa faca parte din categoria intelectualilor, caci daca dispretuiesc cu adevarat vreun credincios, cu siguranta acesta este habotnicul intelectual. Prostia si habotnicia sunt servite calde in argumente care se vor a fi logice, intr-un discurs elevat, in care ceea ce este de domeniul evidentului este ignorat in favoarea unor absurditati metafizice.

Ionut Muresan

Citatele spuse la foc continuu vin sa suplineasca prin eruditia unor ganditori inconsistenta si lipsa de coerenta a ideilor propagate de habotnicul intelectual, ba mai mult, el merge pana intr-acolo incat iti scuipa pe masa vorbele maicii Siluana, ale calugarului Rafail Noica sau ale parintelui Justin Parvu. De cand a aparut o carticica cu 300 de aforisme ale lui Petre Tutea, blogurile pravoslavnicilor sunt pline de vorbe de duh. Acesti pseudo-intelectuali nu au scris in viata lor un rand care sa le apartina cu adevarat, iar cand ii citesti ai impresia ca asisti la un avort cultural.

Pentru ca minciuna nu mai e minciuna daca e repetata suficient de mult, plasmuirile religiei crestine au reusit, pe parcursul a doua mii de ani, sa treaca drept adevaruri, pe care daca le contesti in vreun fel te cam pisi impotriva vantului. M-am saturat de replici care fac referire la pariul lui Pascal sau la argumentul lui Anselm si cred ca apelul la autoritatea lor este, intr-o discutie, un argument inconsistent. Mi-e lehamite sa aud ca religia este ceva intim, pentru ca in mod paradoxal simbolurile ei sunt peste tot in spatiul public. Mass media sunt pline de pravoslavnici docti, ultimul inventat ad hoc fiind Dan Puric. Intr-o perioada parca traiam bancul ala despre Ceausescu, numai ca acum era vorba acest actor, pentru ca deschideam televizorul, iar pe Realitatea era Dan Puric, se vorbea la un moment dat de fenomenul Dan Puric. Mergeam intr-o librarie si de pe rafturi ma privea Dan Puric, cu privirea aia de blajina, de popandau clapaug, deschideam radioul si-l auzeam pe Dan Puric, va marturisesc ca am tinut un an o conserva in frigider din cauza ca mi-era frica s-o deschid…

Exista o serie de absurditati legate de dogmatica si filosofia crestina, iar una dintre ele o gasim in eshatologia acestei religii. Pentru ca religia crestina este una contra naturii, toate placerile ii sunt interzise omului, ele fiind apanajul celor ce sunt lacomi sau desfranati, recte pacatosilor. Numai ca, spre deosebire de Coran care le promite musulmanilor gradini umbroase, izvoare cristaline si 72 de virgine in lumea de dincolo, Biblia nu mentioneaza clar ce inseamna Raiul. Iisus baiguie despre comoara din Ceruri, despre inzecita rasplata, dar nu defineste Raiul. Ne facem o idee numai dupa ce aflam ce este Iadul: foc, pucioasa, planset etern, ca si cum este mai putin important unde ajungem daca respectam regulile jocului, mai nasol fiind unde ajungm daca nu le respectam. Cert este ca, inainte de a accede in Rai, muritorul se va prezenta la judecata, in fata Domnului. Dupa ce moare, el este judecat doar pentru pacatele din timpul vietii sale, dupa un Cod penal cu 10 articole si este condamnat pe fond, definitiv si irevocabil, la suferinta eterna si achitat pentru pacatul stramosesc ca urmare a jertfei lui Iisus Hristos. Crestinul nu poate exercita nicio cale de atac impotriva deciziei insa mai are o sansa odata cu Sfarsitul Lumii, la a doua Judecata de Apoi, o judecata colectiva, asa, ca o contestatie in anulare sau ca o revizuire a sentintei, cand Dumnezeu ii va judeca pe absolut toti. In lumina acestor sustineri, orice discutie cu un crestin este imposibila, ar fi ca si cum am monologa in doi. Iar cand te confrunti cu nimbul de cacat al absurditatilor crestine, blasfemia si injuratura sunt nenorocita finalitate a unui dialog care se dovedeste a fi inca de la inceput un fiasco.

11 thoughts on “Blasfemia si injuratura ca finalitate in polemica religioasa

  1. Adevarul e ca e foarte greu sa porti o discutie normala cu un crestinoid. La un moment dat oricat bun simt ai avea nu poti sa nu il trimiti in origini.Plus ca majoritatea crestinilor se inscriu in categoria in care se inscrie si sorinn…nu puteam sa ii raspund ca m-as fi coborat la nivelul lui.

    1. Corect…inca n-au reisit sa explice de unde au ei succesiunea apostolica si apoi cum de au creat ateii toate razboaiele din lume,deoarece acestea au fost religioase,iar ateii nu au fost niciodata la putere.
      De aia fac pe nebunii,fiindca nu au argumente si i-am prins cu minciuna.

  2. Mi-ati produs o mare tristete scriind cu ura impotriva crestinilor care au fost batjocoriti suficient in cursul istoriei milenare…Chiar nu mai avem despre ce scrie ? Diavolul de ce nu poate trai singur ?

    1. Crestinii au fost bajocoriti?!!! Putina istorie nu ar strica. Poate Galileo Galilei va spune ceva. Eu cred ca e taman invers…nu crestinii au fost victimele.Vreti sa argumentam?

      2) „Diavolul de ce nu poate trai singur ?”

      TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ Expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2. Intranz. A dura, a se menţine, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. şi tranz. A-şi duce, a-şi petrece viaţa. ♢ Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-şi da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-şi trăi traiul = a se bucura de viaţă, a duce un trai bun, fără griji. A-şi trăi traiul (şi a-şi mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieţii. ♦ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru”) A-şi închina, a-şi consacra viaţa unui scop. ♦ Intranz. A se bucura, a profita din plin de viaţă. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-şi petrece viaţa împreună cu cineva; a convieţui. ♦ A avea relaţii de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-şi procura cele necesare traiului, a-şi câştiga existenţa, a se întreţine. ♢ Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreţine din munca sau din câştigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinări introduse prin prep. „cu”) A se hrăni cu… 7. Tranz. Fig. A simţi cu intensitate, a participa emotiv, sufleteşte (la…). – Din sl. trajati.
      pentru ca se refera la viata va dau si definitia vietii…poate va ajuta cu lamuriri privind traiul singuratic al diavolului…macar de dragul culturii generale
      VIÁŢĂ, vieţi, s.f. 1. Sinteză a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu. ♢ Loc. adj. Plin de viaţă sau cu viaţă = energic, viguros, vioi; vesel. Fără (pic de) viaţă = fără vlagă, fără vigoare. De viaţă = vesel, sociabil; căruia îi place să petreacă. ♢ Loc. adj. şi adv. Pe viaţă şi pe moarte = în chip deznădăjduit; cu înverşunare, din toate puterile, cu riscul vieţii. ♢ Loc. adv. Cu viaţă = a) în mod vioi, avântat, viu; b) viu, teafăr. Cu preţul vieţii = cu orice risc. ♢ Expr. A fi în viaţă = a trăi. A trece (sau a se trece) din viaţă = a muri. A aduce (pe cineva) la viaţă = a face (pe cineva) să-şi recapete cunoştinţa, sănătatea; a însănătoşi. A fi între viaţă şi moarte = a fi în pericol să moară. A mântui (cuiva) viaţa = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte. A-şi pune viaţa în primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vieţii, a risca foarte mult. A lua (sau a căpăta) viaţă = a lua fiinţă, a se naşte; a se produce. ♦ Epitet dat unei fiinţe iubite, care reprezintă totul în existenţa cuiva. ♦ Existenţă umană, petrecere a omului pe pământ. ♢ Expr. Când ţi-e viaţa mai dragă = când nici nu te aştepţi, când nici nu te gândeşti. ♦ Ansamblul fenomenelor biologice (creştere, metabolism, reproducere etc.) pe care le prezintă organismele animale sau vegetale de la naştere până la moarte. ♦ Fig. Vietate, fiinţă; spec. om. 2. (În credinţele religioase; determinat prin „de apoi”, „de veci” etc.) Existenţă de dincolo de moarte. 3. Mod, fel, ansamblu de condiţii materiale şi morale ori mediu în care se desfăşoară existenţa unei fiinţe sau a unei colectivităţi; totalitatea actelor săvârşite de cineva în timpul existenţei sale. ♦ Ceea ce este necesar pentru existenţa zilnică a cuiva; trai (zilnic). 4. Timp cuprins între naşterea şi moartea cuiva; şirul evenimentelor întâmplate în acest timp. ♢ Loc. adj. şi adv. Pe viaţă = (care este) pentru tot timpul cât trăieşte cineva. Din viaţă = (care este) din timpul când trăieşte (cineva), când este încă viu. ♢ Loc. adv. În viaţa mea (sau ta, lui etc.) = (în construcţii negative) niciodată. ♢ Expr. O viaţă de om = vreme foarte îndelungată. ♦ Biografie (relatată oral sau în scris). – Lat. *vivitia (< vivus). \
      Asadar viata se refera la un ansamvlu de procese fizice, chimice, biologice specifice organismelor…Daca e asa diavolul isi poate face veacul pe la mall si eu nu stiu. In acelasi context ar trebui sa se incadreze si dumnezeu…ca doar e antagonic diavolului in acceptiunea religioasa.

      Acum poate si dex-ul si limba romana or fi nascociri dracesti…mama lui de drac al dracu!

  3. cu putin mai putine idei preconcepute (probabil) vei da si peste crestini cu care ai ce vorbi…. putini statistic, e drept, dar putinatatea asta e valabila pt orice adunatura de oameni.

  4. Foarte adevarat…astia nu stiu sa vorbeasca si sa gandeasca cu mintea lor,ci numai sa inghita pe nemestecate mizeriile si aberatiile debitate de nu stiu ce sfinti si martiri smecherosi.Citeaza din Biblie numai ce au chef ca sa pacaleasca oamenii slabi.Si da,nu poti dialoga cu ei,sunt habotnici si indoctrinati pana la extrem.Daca cumva indraznesti sa il contesti pe parintele Papadie,sa vezi ce injuraturi si amenintari o sa primesti.Niste oameni primitivi,cu instincte sub-animalice.De aceea,trebuie evitati cat mai mult posibil.Cica Moldova crestina…caci astia sunt in majoritate moldoveni.Te-ai gasit,cand deschizi TV auzi numai crime,violuri,scandaluri,aproape toate din zona Moldovei,zi de zi.Pai si asta nu va spune nimic?Astia chiar ne cred tampiti si ne mint in fata,fiindca sunt niste falsi crestini,farisei si ipocriti.Cei mai perversi oameni,care te lucreaza pe la spate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s