Cărțile poștale din „Colecția Spada” și una dintre primele piese de maximafilie

Colecția de cărți poștale ilustrate „Spada” ilustrează câte un aspect din fiecare an al aniversărilor „Zilei Independenței”, sărbătorită pe data de 10 mai. Între anii 1895 și 1901 festivitățile constau în parade militare și manevre Armatei (n.n. – termenul potrivit ar fi reenactment) pentru reconstituirea unor aspecte din Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, în urma căruia Principatele Române au ieșit (de jure) de sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Exemplarele din această serie, francate cu timbrele vremii – care îl arată pe Carol I în uniformă militară – au dat naștere la primele piese de maximafilie. Pe una dintre ele, trimisă către Belgia, o descriu în cele ce urmează.

Seria este compusă din ilustrate poștale – toate dedicate Zilei Independenței – și poartă mai multe elemente de identificare.

Exemplarul din colecția mea, reprodus aici, are înscrisă seria A și numărul 15, cu mențiunea „Defilarea Școlei de Oficeri 10 Maiu 1899”.

Alte cărți poștale din Colecția Spada pot fi văzute pe Vechiul-Regat:

  • Seria A No. 11 „10 maiu 1897. Defilarea oficerilor”,
  • Seria A No. 10 „Generalul Comandant al Corpului 2 armată. 10 Maiu 1897”,
  • Seria A No. 12 „Școla de Artileriești Geniu. 10 Maiu 1900”.

Există și „Colecția Santinela” care ilustrează aceleași evenimente.

Participarea Regelui Carol I la manevrele militare

La manevrele militare din 1895 a participat și Regele Carol I împreună cu familia regală. O carte poștală care ilustrează momentul respectiv (vezi facsimil) este reprodusă în articolul „Colecția Spada și manevrele regale din 1895” semnat de Vasile Roman în Revista Filatelia. Redau urmărorul pasaj din articolul citat:

„Am încercat să merg pe firul evenimentelor până la momentul când fotograful a imortalizat familia regală și pe invitații săi la aceste manevre din anul 1895. Astfel, aflăm că pe data de 26 septembrie 1895, după sfințirea podului de la Cernavodă, Regele a plecat la manevrele care s-au sfârșit la forturile de lângă București. (…) De aici, Carol I, împreună cu Altețele regale, Principii Leopold și Wilhelm de Hohenzollern, au mers cu trenul regal la Fortul Mogoșoaia. În acest loc suveranul a vizitat fortul și a cerut explicații asupra balonului captive ce era înălțat pentru observarea mișcărilor «trupelor inamice» (…)”.

Pasajele ce urmează  în respectivul articol descriu ceea ce se vede pe cartea poștală, care îl înfățișează pe Carol I și pe cei din suita lui la Fortul Mogoșoaia. O reproducere a piesei publicate în respectivul articol ajută doar la a stabili că întregul poștal face parte din Colecția Spada după felul în care este realizată compoziția. Se observă spațiul lăsat liber sub imagine, de 1/3 din cartea poștală, însă alte elemente nu se disting.

Vorbim despre un articol din Revista Filatelia a cărui dată exacta nu o pot reda deocamdată, însă știu că acesta a apărut în anii ’70.

Despre raritatea cărților poștale din Colacția Spada nu îl putem crede 100% pe autor, atunci când susține că așteaptă cu interes „intervenții pe această temă din partea altor colecționari”, arătând că „ar mai fi fost descoperite încă patru cărți poștale ilustrate din această serie” (n.n. – el având-o în colecție pe a cincea, necirculată). Trebuie să avem în vedere că autorul nu putea avea cunoștință despre alte asemenea cărți poștale altfel decât din cercul lui de prieteni sau colecționari, iar internetul avea să fie la dispoziția filateliștilor români abia peste 25-30 de ani.

Drumul cărții poștale din București până la Bruxelles

Cartea poștală ilustrată din colecția mea ( verso mai sus) este una circulată, despre care cred că nu a mai ajuns la destinație.

Ea a fost scrisă de un anume Isidor Steindeld pe data de 21 octombrie 1909 și expediată pe data de 22 octombrie către Bruxelles, Belgia, pentru destinatarul locotenent Fritz Nevejans de la Institutul Militar de Cartografie. Expeditorul a menționat că stă pe strada Făurari nr. 27 din București.

Cartea poștală ajunge la Bruxelles pe date de 24 octombrie, unde primește ștampila „Bruxelles Arivee”. Pe verso mai apare o ștampilă „Bruxelles (EST) Depart” cu data de 25 octombrie 1909. Destinatarul era identificat doar cu numele, gradul și locul unde își desfășura activitatea, fără a fi menționată adresa exactă, astfel că este foarte posibil ca această carte poștală să nu îi fi parvenit.

Francatura corespunde cu tariful poștal al vremii, de 10 bani pentru trimiterile în străăinătate, și este compusă din două mărci de câte 1 ban gri + 5 bani verde + 3 bani roșu din emisiunea „Carol I – Tipografiate” (1909). Suveranul este înfățișat în uniforă militară, dar fără colanul purtat pe umărul stâng, așa cum apărea pe emisiunea precedentă, „Gravate” (1908).

Aceeași carte poștală ilustrată, dar necirculată. Sursa: Vechiul-Regat.blogspot.com

Cartea poștală este francată după moda vremii, cu mărcile lipite pe față (cote vue), nu pe verso, așa cum spuneau regulile vremii. Este posibil ca relația dintre cei doi corespondenți să fi fost una filatelică, având în vedere francatura colorată și legătura dintre timbre (Carol I în uniform militară) și tema cazonă. Cu alte cuvinte, este posibil ca expeditorul să fi creat în mod intenționat o ilustrată maximă pentru amicul său din Bruxelles. În conținut – pe care vă las să îl descifrați singuri, dacă puteți – este descrisă parada și ce înseamnă data de 10 Mai 1877 pentru români.

În plan secund se vede ceea ce pare a fi o tribună (n.r. – în piesa necirculată). Se presupune, însă, că Regele se afla – sau urma să se afle – la o tribună amplasată undeva în spatele camerei foto, de vreme ce militarii din imagine unii militari întorc capul spre dreapta, către acel loc. Cum alții din imagine nu o fac, putem presupune că fotografia a fost făcută cu ocazia unei repetiții, în ajunul aniversării. Dacă aveți informații suplimentare, vă stau la dispoziție în secțiunea de comentarii.